Testele de screening

Dr. Teodora Truşcă, medic specialist medicină de familie

Clinica Medicover Oregon Park, Bucureşti

Rezumat:

Testele de screening au ca scop monitorizarea bolilor cronice şi a răspunsului la tratament, precum şi monitorizarea stării de sănătate pe grupe populaționale, în funcție de vȃrstă sau factori de risc. Ȋn prezent, în Romȃnia sunt utilizate o serie de teste de screening în mod uzual: hemoleucograma, glicemia, creatinina, colesterolul seric, testele hepatice, iar în situații specifice sau în anumite grupe populaționale, pot fi adăugate alte teste suplimentare, în funcție de factorii de risc sau afecțiunile întȃlnite. Ȋn mod normal, testele de screening se recomandă după anamneza şi examinarea completă a pacientului. Printre acestea sunt incluse şi măsurarea tensiunii arteriale sau calcularea IMC-ului, care fac în mod obişnuit parte din consultația specifică medicului generalist. Ȋn funcție de condiția medicală a pacientului se pot recomanda şi alte teste specifice: testul Babeş-Papanicolau, mamografia, PSA, colonoscopia, screeningul bolilor cu transmitere sexuală la femeile gravide, determinarea grupei sangvine şi a factorului Rh, osteodensitometria şi altele. Important de menționat este faptul că trebuie urmat protocolul general cu testele de screening uzuale, adaptat pacientului, astfel încȃt să se poată stabili un diagnostic corect sau să se ajusteze tratamentul potrivit nevoilor.

Cuvinte-cheie: teste de screening, boli cronice, teste suplimentare

Abstract:

Screening tests are used in general population to monitor chronic diseases and the response to a specific treatment in some of them, or for monitoring health in groups depending on age or some risk factors. Nowdays, in Romania there are specific screening tests used widely, like blood cell count, glicemia, cholesterol levels, creatinine, liver tests and in specific population groups there can be added some more tests depending on the diseases or risk factors. Usually, any screening tests are recommended after anamnesis and examination for abnormal findings. There are considered screening tests blood pressure measuring, BMI determination that are included in normal examination procedure in GP practice. Depending on the patient medical condition, we can recommend other screening tests like: Babe-Papanicolaou test, mammography, PSA, colonoscopy, STD screening for pregnant women, blood group and Rh factor determination, osteodensitometry and so on. The most important thing to be considered is that we should follow the general screening tests and adjust them to the patient medical condition so that we can be able to put a diagnostic if it is necessary or to change a treatment already in place.

Keywords: screening tests, chronic diseases, supplementary test

Cuprins articol

Scopul screeningului

Aria de competență a medicului generalist

Analizele uzuale de screening

Situații particulare de screening

Investigații raționale și iraționale

Bibliografie

Screening = examinare inițială în masă prin aplicarea unor investigații la populația generală în scopul identificării unor anomalii, factori de risc sau a unor afecțiuni [1,2].

Scopul screeningului

  • Determinarea prevalenței unor factori de risc;
  • Depistarea precoce a bolilor;
  • Diagnosticul stării de sănătate a populației/colectivității.

Testele de screening sunt recomandate de către medic obligatoriu după anamneză și examenul clinic. Pentru testele de screening se ține cont de beneficiile (statistice, studii clinice) şi riscurile unor anumite investigații [1].

Ȋn momentul de față, în România se recomandă teste de screening disponibile pentru următoarele afecțiuni:

  • HTA – măsurarea TA – se face la fiecare consultație chiar şi pentru pacienții asimptomatici;
  • obezitate – determinarea IMC;
  • diabet zaharat – glucoza serică;
  • dislipidemie – colesterol seric total sau profil lipidic;
  • osteoporoză – la femeile peste 65 de ani osteodensitometrie;
  • neoplasm de col uterin – testul Babeş-Papanicolau;
  • neoplasm colorectal – hemoragii oculte în scaun, colonoscopia de screening (pentru grupele cu risc crescut cum ar fi: AHC semnificative, istoric personal de afecțiuni cu risc crescut – polipoza, diverticuloza, boli cronice inflamatorii intestinale.
  • neoplasm de sȃn – mamografie >40 ani sau > 35 ani la persoanele cu risc crescut (AHC sau APP);
  • BTS – gravide, grupe cu risc – imunodeprimați, copii din mame bolnave, la examinarea de medicina muncii pentru persoanele care vor lucra în mediu cu risc;
  • incompatibilitate Rh – la gravide;
  • neoplasm de prostată – barbați > 50 ani [3,5].

Nu reprezintă teste de screening:

  • markerii tumorali – nu se folosesc pentru diagnostic , doar pentru monitorizare şi evoluția pacientului sub/posttratament;
  • Rx pulmonar – nu se foloseşte ca metodă de diagnostic pentru cancerul pulmonar la pacienții asimptomatici, chiar și la cei fumători, raportul risc/beneficiu nefiind favorabil;
  • ionograma – Fe, Ca, Mg, Cl, K;
  • bilirubina;
  • markerii virali – hepatite virale B, C, HIV;
  • TSH-ul – nu se utilizează în populația generală;
  • ecografiile – tiroidiană, abdominală [5].

Ȋn situația în care aceste investigații sunt solicitate de către pacient, fără a avea o simptomatologie sau patologie cronică care să le justifice, se recomandă a i se explica pacientului beneficiile/riscurile aferente unor astfel de investigații, crescȃnd astfel complianța pacientului şi adeziunea acestuia față de un medic care „vorbeşte” cu el „pe limba lui”.

Terapia cu și fără interferon a hepatitei C cronice (mai ales fără, în prezent)

Aria de competență a medicului generalist

Medicul generalist este medicul de prim contact în cadrul sistemului de sănătate, fie că este vorba de medicul de familie, fie de medicul generalist din alte servicii medicale. Medicul generalist este cel care este responsabil de monitorizarea periodică a stării de sănătate în populația generală, testele de screening şi îndrumarea către celelalte specialități medicale, pentru a asigura continuitatea şi obținerea unui diagnostic corect şi complet.

Medicul generalist – responsabil de evaluarea periodică a pacienților asimptomatici – analizele uzuale şi de evaluarea periodică a pacienților cronici – evaluarea eficacității tratamentului şi bilanțul biologic periodic [1].

Analizele uzuale de screening

Sunt analize recomandate unui pacient fără acuze obiective sau cu acuze subiective nespecifice. La pacientul fără acuze se fac anual și sunt utilizate pentru excluderea celor mai frecvente afecțiuni care pot da simptome minime ce pot fi ignorate în general de către pacient. La pacientul cu acuze nespecifice se utilizează pentru încadrarea simptomatologiei pe aparate şi sisteme și pentru stabilirea unei direcții de investigații suplimentare țintite pe o anumită afecțiune [2]. Analizele uzuale se recomandă întotdeauna după examinarea pacientului.

Acestea sunt:

  • hemoleucograma completă cu formulă leucocitară – pentru depistarea anemiilor, infecțiilor virale/bacteriene, hemopatiilor maligne;
  • TGP/ALT – pentru depistarea afectării hepatice primare sau secundare (în alte boli cronice sau postmedicamentoase);
  • glucoza serică – pentru depistarea diabetului sau monitorizarea acestuia;
  • creatinina serică – marker fidel al funcției renale;
  • colesterolul total/profil lipidic complet – în funcție de vȃrstă (< 35 de ani şi fără alte afecțiuni – colesterolul total, > 35 ani sau cu alte afecțiuni cronice – profilul lipidic);
  • urină biochimie și sediment – depistarea unor afecțiuni ale aparatului urinar – acute (infecții – cistite simple, PNA, GNA) sau cronice (microlitiaza, PNC, SN), primare sau secundare.

Screeningul anual se face la persoane aparent sănătoase şi fără acuze. Alte analize şi investigații se recomandă în funcție de simptomatologie şi pentru confirmarea unor modificări vizibile la examenul clinic.

Exemple:

  • amilaza serică, +/- bilirubină, EKG, ecografie abdominală – în durerea abdominală în special de etaj superior, pentru excluderea altor patologii posibile;
  • CK-MB, troponina, EKG – pentru dureri toracice anterioare (precordiale) – se pot efectua în urgență în funcție de caz cu solicitarea asistenței medicale de urgență (ambulanță, cardiolog, spital);
  • Rx torace – tuse prelungită < 2-3 săptămȃni, durere toracică posterioară uni sau bilaterală;
  • doppler venos – suspiciunea clinică de TVP;
  • ecocardiografie – pacient cu antecedente de patologie cardiovasculară sau cu simptomatologie de novo;
  • feritina/electroforeză Hb – sindrom anemic hipocrom-microcitar;
  • acid uric – HTA, gută (monitorizare) [4].

Cuvinte-cheie: , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.



Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Sunt de acord cu politica de confidentialitate

Politica de confidentialitate