Testele de screening

Situații particulare de screening

Monitorizarea bolilor cronice:

• diabet zaharat – glucoză serică şi HbA1c;
• anemii – hemogramă +/- feritină după caz;
• dislipidemie – profil lipidic;
• HTA, afecțiuni cronice cardiace – EKG;
• astm bronșic – spirometrie;
• afecțiuni tiroidiene – TSH.

Reacţii adverse gastrointestinale ale antibioticelor

Investigații raționale și iraționale

Tendința generală la nivel de asigurări medicale fie de stat, fie private este de a monitoriza costurile generate de serviciile de sănătate, generȃnd rapoarte despre activitatea medicilor şi sancționȃnd medicii care produc cheltuieli exagerate față de medie. Tot ceea ce rezultă din consultațiile medicale trebuie să fie justificat din punct de vedere al utilității practice versus cheltuieli generate. Avȃnd în vedere că diagnosticul se pune în majoritatea cazurilor pe baza analizelor de laborator şi paraclinice (imagistice), acestea devin o parte importantă a actului medical, dar generează şi costuri suplimentare.

Ȋn afara analizelor uzuale de screening şi a celor justificate de monitorizarea bolilor cronice, o parte din analize sunt recomandate ca urmare a solicitărilor/insistențelor pacienților sau ca urmare a dorinței medicului de a se asigura că pacientul nu are o afecțiune potențial severă (ex: EKG la pacienții cu dureri toracice nespecifice, fără factori de risc asociați, markeri virali hepatite la pacienții cu transaminaze uşor/moderat crescute, fără alte semne de boală hepatică sau factori de risc) [4].

Exemple de analize recomandate care nu au relevanță clinică deosebită în lipsa unor factori de risc sau de boală [1,5]:

• ureea – solicitată frecvent pentru intervenții chirurgicale de către medicii chirurgi, nu are relevanță nici pentru diagnostic, nici pentru stadializarea unei boli cronice renale, fiind influențată şi de alți factori (aport proteic, hemoragii digestive, afectarea funcției hepatice);
• calciul – din totalul calciului din organism, 98-99% este stocat în oase, doar 1-2% este circulant, din care 40% este legat de albumină, 50% este ionizat, 10% legat de alți ioni. Fracțiunea activă este cea ionizată şi valoarea determinată prin analize este dependentă de stabilitatea probei de sȃnge (pH), aşa ca o variație a pH-ului probei duce la modificarea valorii, de aceea nu poate fi determinată cu precizie. Calciul total este influențat de concentrația albuminei serice, iar o scădere a acesteia determină automat şi scăderea valorilor la analiză. Hipocalcemia adevărată este rară – hipoparatiroidism (chirurgical, postiradiere, secundar altor afecțiuni rare), pseudohipoparatiroidism, malabsorbție, icter obstructiv de lungă durată, pancreatita acută severă, boala renală cronică, tratamente cu anumite medicamente, tumori cu metastaze osteoblastice, sindrom toxico-septic, care sunt însoțite şi de alte simptome/semne de boală. Atenție! Calciul seric nu este modificat în atacurile de panică, palpitații, amețeli, senzații de slăbiciune, crampe musculare, parestezii ale membrelor, semn Chwostek poz (care apare şi la un procent mare de oameni sănătoşi);
• magneziul – scade doar în sindroamele de malabsorbție, diaree prelungită şi tratament agresiv cu diuretice;
• VSH-ul – reactant de fază acută, cu latență mai mare decat CRP sau fibrinogen, este influențat de valoarea fibrinogenului sau de sindroamele anemice, dar este mai ieftin, se poate folosi pentru screening;
• CRP-ul (proteina C reactivă) – este mai utilă pentru inflamațiile acute, modificȃndu-se destul de rapid în funcție de fazele bolii, scade după ameliorarea inflamației, putȃnd fi folosită pentru monitorizare;
• Helicobacter pilory – statistic este prezent la aproximativ 50% din populație, chiar fără simptomatologie. Utilitatea lui practică este doar la persoanele cu simptomatologie severă, persistență gastrică (gastrite cronice recidivate, ulcer gastric/duodenal, BRGE cu tratament prelungit cu IPP), ciroze hepatice decompensate, ADK gastric, unele afecțiuni dermatologice. Nu este util în sindromul de colon iritabil, diaree cronică, sialoree, halitoză, simptomatologie subiectivă de tip durere, arsuri retrosternale dependente de stres, alimentație sau poziție;
• testele de coagulare – sunt necesare preoperator, sindroame hemoragice, monitorizarea tratamentelor anticoagulante, diagnosticul insuficienței hepatice. Nu se recomandă înaintea instituirii tratamentului anticoagulant, COC, anemii feriprive, hemoragii digestive;
• ASLO – recomandat când suspicionăm un sindrom poststreptococic cu exudat faringian negativ, rezultatele fiind semnificative dacă titrul lor crește de minimum 4 ori în 2 săptămâni. Titrul persistă crescut luni sau ani după momentul infecțios, nu scade întotdeauna după tratament antibiotic. Nu se utilizează pentru diagnosticul alergiilor, artralgiilor la adulți cu VSH crescut sau care au antecedente de ASLO crescut în copilărie sau adolescență, cu angine repetate;
• bilirubina – nu are valoare diagnostică la pacienții cu steatoză hepatică non-alcoolică sau citoliză hepatică minimă. Nu este considerat test de screening pentru afecțiunile hepatice şi nu este utilă pentru stabilirea etiologiei clare a afecțiunii. Dozarea ei are valoare prognostică în monitorizarea bolilor hepatice cronice severe;
• TSH-ul – indicat în prezența semnelor clinice sugestive – astenie fizică, tegumente aspre, creştere ponderală sau intoleranță cald/frig, dezvoltarea unei guşe vizibile/palpabile, monitorizarea funcției tiroidiene la pacienții deja diagnosticați sau în tratament pentru diferite disfuncții tiroidiene. Există încă o controversă în ceea ce priveşte testarea gravidelor asimptomatice sau fără antecedente, din caza repercusiunilor pe care le are disfuncția tiroidiană a mamei asupra dezvoltării embrionului/fătului şi a posibilității instalării hipotiroidismului congenital;
• ecografia tiroidiană – indicată în guşe palpabile, factori de risc pentru afecțiuni maligne tiroidiene (noduli, adenopatii fixe, modificarea caracterelor locale).

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

1. O’Sullivan, Jack W; Albasri, Ali; Nicholson, Brian D; Perera, Rafael; Aronson, Jeffrey K; Roberts, Nia; Heneghan, Carl (11 February 2018). „Overtesting and undertesting in primary care: a systematic review and meta-analysis”. BMJ Open. 8 (2): e018557.
2. Wilson JM, Jungner G. The principles and practice of screening for disease. Geneva, Switzerland: World Health Organization; 1968. (Public Health Papers no. 34).
3. Screening and Diagnostic Tests at eMedicine.
4. Raffle, Angela E.; Muir Gray, J. A. (2007). Screening: Evidence and practice. Oxford University Press.
5. www.hopkinsmedicine.org/healthlibrary/conditions/pathology/screening_tests_for_common_diseases_85,P00965.

Dr. Teodora Trusca

medic specialist medicină de familie, manager calitate Clinicile și Spitalul Medicover