Antibiorezistența ar putea genera anual pierderea a 10 milioane de vieți omenești la nivel mondial

Analiza independentă a rezistenţei la antimicrobiene condusă de economistul Lord Jim O’Neill a estimat în 2014 că, în lipsa unei reacții eficiente la nivel global, antibiorezistența ar putea genera pierderea a 10 milioane de vieți omenești pe glob, anual, până în 2050. Această anticipare este poate cea mai mare amenințare cu care se confruntă sistemul medical modern la nivel mondial, deoarece medicamentele antimicrobiene asigură nu numai tratamentul infecțiilor comune, ci și gradul de siguranță și aplicabilitatea de rutină a multor proceduri medicale (precum intervenții chirurgicale sau chimioterapia oncologică). Teoria este susținută, pe de o parte de faptul că în ultimile decenii, sistemul medical se confruntă cu situația în care descoperirea de noi antimicrobiene pierde lupta cu infecțiile rezistente, în timp ce exacerbarea rezistenței la aceste medicamente este provocată în mare măsură de utilizarea incorectă atât la oameni, cât și la animale.

Combaterea rezistenței la antimicrobiene, o strategie asumată de marile companii farmaceutice

Înaintea întâlnirii la nivel înalt pe tema rezistenţei la antimicrobiene, din cadrul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (AGONU), ca răspuns la această realitate dură, treisprezece mari companii farmaceutice și-au asumat o strategie comună, cu patru angajamente majore pe care să le îndeplinească până în anul 2020. Acest acord este ancorat în principiile identificate și convenite prin Declarația Industriei Farmaceutice de la Forumul Economic Mondial din Davos, desfășurat la începutul acestui an, și reflectă intenția companiilor de a continua să contribuie pro-activ la eforturile globale de combatere a rezistenţei la antimicrobiene. Cele patru angajamente presupun reducerea impactului fabricării de antibiotice asupra mediului, utilizarea medicamentelor antimicrobiene doar de către pacienții care au nevoie de ele, îmbunătățirea accesului la antibiotice si vaccinuri existente și viitoare și colaborarea deschisă între industrie și sectorul public.

Andreea Bunea