Oamenii de ştiinţă au descoperit o proteină cu rol de protecţie împotriva bolii Alzheimer

O proteină numită SORLA ar putea acționa ca o barieră de protecție împotriva acumulărilor toxice ale proteinei tau, implicate în boala Alzheimer. În urma unui studiu, şoarecii care prezentau un nivel ridicat al proteinei SORLA au înregistrat un nivel mai mic al proteinei tau, creierul fiind mai puţin atrofiat și conexiunile neuronale mai sănătoase. Boala Alzheimer și alte câteva afecțiuni neurodegenerative sunt asociate cu o modificare a proteinei tau, care, în mod normal, contribuie la susținerea structurii interne a celulelor nervoase.

În condiții normale, proteina tau stabilizează microtubulii – structuri filamentoase ce ajută la menținerea formei și funcției neuronale. Totuși, în cazul bolilor, proteina tau se poate răsuci, formând aglomerări toxice care perturbă circuitele cerebrale pe care, în mod normal, ar trebui să le protejeze.

Cercetătorii de la Sanford Burnham Prebys, Statele Unite ale Americii, au raportat în publicaţia Science Advances că o altă proteină ar putea proteja creierul împotriva acestor efecte nocive. Descoperirile lor sugerează că terapiile viitoare ar putea consolida acest mecanism natural de apărare și ar putea reduce efectele dăunătoare ale bolilor asociate cu proteina tau.

Acumulări anormale ale proteinei tau

Proteina tau este prezentă în mod normal la nivelul creierului și sistemului nervos, contribuind la menținerea structurii neuronilor și a rețelelor pe care aceștia le formează.

În boala Alzheimer și în alte tauopatii, proteinele tau încep să se acumuleze în interiorul celulelor nervoase. Aceste aglomerări anormale sunt asociate cu declinul cognitiv, perturbarea funcției cerebrale și moartea neuronilor.

Noua cercetare a analizat astfel rolul protector al unei proteine ​​numite receptor asociat sortării cu repetiții de tip A (SORLA – Sorting-related receptor with A-type repeats).

Pentru a investiga, cercetătorii au încrucișat șoareci care produceau niveluri ridicate de SORLA uman cu șoareci care dezvoltau aglomerări proteice de tip tau, atrofie cerebrală și deficite cognitive. Acest model combinat a permis echipei să studieze dacă un aport suplimentar al proteinei SORLA ar putea influența acumularea proteinei tau și deteriorarea consecutivă.

Rezultatele au indicat faptul că nivelurile ridicate ale SORLA au interferat cu diverse procese implicate în formarea aglomerărilor de proteină tau și în neurodegenerare. SORLA a redus atașarea excesivă a grupărilor fosfat la proteina tau – un proces cunoscut sub numele de hiperfosforilare – și a limitat, de asemenea, capacitatea formelor anormale ale acestei proteine ​​de a acționa ca „germeni” care atrag alte molecule de proteină tau.

Ce şi-au propus oamenii de ştiinţă

Efectele protectoare au depășit sfera proteinei tau. Șoarecii cu un nivel mai ridicat al proteinei SORLA și-au păstrat sinapsele – punctele de comunicare dintre neuroni – într-o stare mai bună și au prezentat şi o mai bună conservare a plasticității sinaptice, adică a capacității creierului de a consolida sau de a ajusta aceste conexiuni.

Cercetătorii doresc acum să examineze mai îndeaproape modul în care diferite tipuri de celule cerebrale reacționează atunci când nivelurile SORLA cresc sau scad. Activitatea planificată de aceștia include grefarea unor neuroni sau celule gliale umane în creierul unor șoareci, pentru a putea studia diverse mutații ale genei SORLA într-un mediu biologic viu, afectat de boală.

Sursa: Sciencedaily.com

Foto: Shutterstock

Ruxandra Dumitrescu