Toxicomania – un fenomen social

Prof. Dr. Farmacist Elena Butnaru,
Facultatea de Farmacie Iasi, Catedra de Toxicologie

Din toate timpurile si pe toate meridianele omul a cautat sa se sustraga realitatii zilnice si sa se refugieze in vis si in uitare. Homer aminteste in Odiseea despre "nepentes", bautura minunata, care suprima grijile, "cel ce a baut nepentes nu va mai varsa lacrimi". Exista, intr-adevar, in om puternic inradacinata dorinta de a-si creea ceea ce marele poet si toxicofil Charles Baudelaire a denumit un "paradis artificial". Toxicomania (drug addiction) este starea de intoxicatie periodica sau cronica, determinata de consumarea repetata a unui drog na-tural sau sintetic (OMS, 1957).

Caracteristicile toxicomaniei sunt:

  • dorinta de neinvins sau necesitatea de a continua consumarea drogului si de a-l procura prin toate mijloacele;
  • tendinta de a mari dozele;
  • dependenta psihica sau/si fizica de efectele drogului, cu aparitia sindromului de abstinenta la suprimarea lui;
  • efecte nocive asupra individului si societatii.

Etimologic, cuvantul "toxicomanie" provine din limba greaca de la toxikon (otrava) si manie (nebunie). Termenul de toxicomanie se referea in primul rand la consumul abuziv de stupefiante (opiu, morfina, cocaina).
Omul modern recurge, insa, la un numar tot mai mare de produse, in special sintetice, care dau nastere la toxicomanie. In prezent, OMS-ul recunoaste 115 substante ce induc toxicomanii.
Numarul tot mai mare de substante ce pot da nastere la abuz a dus la introducerea de catre OMS, in 1969, a termenului de "farmacodependenta", in care agentul ce da obisnuinta este un medicament sau un amestec de medicamente. In prezent, se foloseste termenul de "toxicodependenta".

A. Noirfalise (1991) clasifica drogurile ce antreneaza o toxicodependenta astfel:
I. Stupefiantele si produsele inrudite:
– opiu, morfina, codeina,
– analgezice opioide de semisinteza: heroina, oximorfona, hidromorfona, oxicodona, hidrocodona;
– analgezice opioide de sinteza: petidina, metadona, dextromoramida, pentazocina;
– cocaina;
– substante psihodisleptice: can-nabis-ul si produsele sale (hasis, marijuana), psilocina, psilocibina, ergina, khat, LSD25, amfetamine;
– fenciclidina, ketamina.
II. Medicamente psihotrope:
– hipnotice;
– anxiolitice;
– neuroleptice;
– antidepresive.
III. Drogurile sociale:
– alcoolul,
– tutunul,
– cafea, ceai, cacao, ciocolata,
IV. Inhalante (inebriante): solventi organici, inhalantele aneste-zice, poppers;
J. Molto si C. Randel (1995) precizeaza: "Fara indoiala nu exista o etiologie pentru toxicomanie, ci exista, totusi, o serie de factori care adeseori coexista".
Dependenta fata de droguri este un proces complex, in geneza caruia interactioneaza:
– factori individuali,
– factori socio-culturali.
Factori individuali: intoleranta la frustrare, nevoia imperioasa de a obtine placerea, agresivitate patologica, perturbarea relatiilor parinte-copil, inadaptare putand ajunge la comportamente deviante, diferite perturbari de gravitate variabila cum ar fi: criza adolescentei, psihopatie, schi-zofrenie.
Factori socio-culturali: cautarea unei placeri inedite, ignorarea interdictiei si gustul riscului, un mod de protest, neintegrare sociala, precaritate, apartenenta la un grup de consumatori de droguri.
S-a spus ca se "intra in toxicomanie pe poarta durerii, a voluptatii sau a disperarii".
In ultimele decenii, asistam la o cotitura in domeniul toxicomaniei: se semnaleaza trecerea treptata de la "toxicomanii majore" date de droguri tari (hard drugs) – morfina, heroina, cocaina – la "toxicomanii minore" produse de droguri slabe (soft drugs) – medicamente si droguri sociale precum si aparitia unei "toxicomanii deviate" datorita triadei: droguri, alcool si solventi industriali (tricloretilen, cetone, eter, cloroform, aurolac). In prezent, toxicofilii consuma mai multe droguri (politoxicomanie); cocktailul stupefiante-medicamente psihotrope-alcool este extrem de nociv pentru individ, antrenand o accentuata dependenta fizica, acompaniata de grave fenomene de sevraj, amnezie, datorita suprapunerii si intricarii efectelor toxice.
Comisia Nationala a Abuzului de Droguri si Marijuana din SUA a identificat mai multe etape ale consumului de droguri:
n consumul experimental – individul manifesta curiozitate, dorinta de a experimenta o stare de spirit noua;

  • consum recreational – drogul este folosit in mod voluntar, de regula in cadrul unui grup;
  • consum circumstantial – drogul este folosit in anumite situatii;
  • consum intensiv – drogul este utilizat zilnic, individul nu poate fi considerat total detasat de drog, dar ramane integrat in societate si in activitatea pe care o desfasoara;
  • consum compulsiv – drogul este utilizat cu frecventa ridicata, individul fiind dependent fizic si/sau psihic de acesta, drogul domina intreaga existenta a individului, care nu mai are nici un fel de alte preocupari sociale.

Drogurile sunt administrate in cele mai variate moduri: fumate, prizate, masticate, ingerate, baute sau injectate.
In functie de drogul administrat, apar reactii diverse: halucinatii, somnolenta, micso-rarea capacitatii de gandire, ochi foarte rosii, midriaza sau mioza, privire animalica, dezinteresul pentru viata sexuala sau, dimpotriva, mers ebrios, ras fara motiv, pofta de mancare mai ales pentru dulciuri sau dimpotriva, lipsa poftei de mancare, indife-renta si detasarea fata de cei din jur sau comportament agresiv, fantezie in crearea minciunilor cu scopul de a obtine bani, acte antisociale (furt, talharii), tendinta de a masca faptul ca s-a drogat (injectarea in locuri ascunse, arderea cu tigara a locului injectat), neglijarea tinutei, grosolania in limbaj, plafonare intelectuala, dispretul fata de viata si nepasarea fata de eventualitatea mortii, refuzul internarii in spital.
In prezent, in lume sunt aproximativ 190 milioane de consumatori de droguri, din care 80% tineri.
Din datele publicate (2006) in cel de al 11-lea Raport al Observatorului European pentru Droguri si Toxicomanii (OEDT), raport publicat in 23 de limbi europene, inclusiv romana, aflam ca:

  • cannabis-ul este cel mai raspandit drog in Europa (consumat de 225 milioane de europeni), unul din cinci europeni a consumat cel putin o data in viata cannabis (65 de milioane).
  • peste 3% din europeni, adica 10 milioane de oameni au consumat, cel putin o data in viata, cocaina sau amfetamina.

Ecstasy-ul a fost consumat de 8,5 milioane de europeni cel putin o data in viata lor, 3 milioane de europeni au consumat cocaina si ecstasy.
Romania, dupa 1990, este asaltata violent de fenomenul drogurilor; din tara de tranzit si de depozitare a devenit o tara de producere de droguri (culturi ilegale de cannabis si mac, laboratoare clandestine pentru prepararea drogurilor sintetice) si consumatori de droguri – acestia crescand de la an la an. Consumatorii de droguri utilizeaza: heroina, marijuana, hasis, codeina, cocaina, crack, ecstasy, LSD, diazepam si alcool ("cocktail explosiv") si droguri volatile (aurolac, prenadez). Consecintele toxicomaniei, acest "inamic al omenirii", sunt deosebit de grave.
Pe plan individual, toate drogurile dau nastere, prin abuz, la alterarea rapida a starii de sanatate, la dezinteres crescand pentru familie si munca; este o adevarata autodistrugere.
Pe plan social, un pericol il constituie prozelitismul, transmiterea de boli infectioase, incidenta crescuta a cazurilor de HIV/SIDA. O alta consecinta sunt actele infractionale, de la furtul de formulare de retete, pana la crima si sinucidere. Toate statisticile confirma inmultirea actelor antisociale sub influenta drogurilor, mai ales marijuana.

In vederea limitarii traficului si consumului ilicit de droguri, in Romania au fost adoptate, in ultimii, ani o serie de acte normative:

  • Hotararea Guvernului nr. 75/1991 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele privind regimul produselor si substantelor stupefiante
  • Legea nr. 118/1992 prin care Romania a aderat la Conventia asupra substantelor psihotrope (Viena, 1971) si la Conventia asupra traficului ilicit de stupefiante si substante psihotrope (Viena, 1988)
  • Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 963/1998 cu privire la aprobarea normelor metodologice generale privind organizarea si acordarea de asistenta medicala, tratament si servicii dependentilor
  • Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri
  • Hotararea Guvernului nr. 767/2001 privind regimul de comercializare a produselor in compozitia carora intra substante cu efect ebrionarcotic, produse denumite generic "aurolac"
  • Ordinul ministrului de interne, ministrului sanatatii si familiei, ministrului admi-nistratiei publice, ministrului educatiei si cercetarii si al mi-nistrului tineretului si sportului nr.128/602/4.425/36.219/2.629/2001 privind organizarea prevenirii consumului ilicit de droguri
  • Ordinul ministrului sanatatii si familiei nr. 187/2002 pentru definirea tipurilor de unitati medi-cale ce pot fi abilitate sa asigure asistenta medicala persoanelor dependente de droguri, precum si a organizatiilor neguvernamentale ce pot fi abilitate sa desfasoare activitati de prevenire a transmiterii microorganismelor patogene pe cale sangvina, in randul consumatorilor de droguri injectabile
  • Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor
  • Hotararea Guvernului nr. 1489/2002 privind infiintarea Agentiei Nationale Antidrog
  • Hotararea Guvernului Ro-maniei nr. 154/2003 prin care a fost aprobata Strategia nationala antidrog in perioada 2003-2004
  • Legea nr. 522/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.

Politica de confidentialitate