Fitoterapia în stările de stres și epuizare

Adaptogenii au fost inițial definiți ca substanțe care cresc „starea de rezistență nespecifică” la stres, o modificare fiziologică legată de diferite tulburări ale sistemului imunitar neuroendocrin. Studiile efectuate pe animale și celule neuronale izolate au arătat că adaptogenii prezintă activitate neuroprotectoare, anti-oboseală, antidepresivă, anxiolitică, nootropă și stimulatoare a sistemului nervos central (SNC).

În plus, o serie de studii clinice au demonstrat efectul anti-oboseală și de creștere a capacității de muncă mintală pe fond de stres și oboseală, în special în ceea ce privește toleranța la epuizarea mintală și atenția sporită.

Stresul, parte a „noului normal”

Claude Bernard (1865) a afirmat că menținerea vieții este dependentă de menținerea constantă a mediului nostru intern în fața unui mediu în schimbare. Cannon (1929) a numit acest lucru „homeostazie”. Selye (1956) a folosit termenul „stres” pentru a reprezenta efectele oricărui lucru care amenință serios homeostazia. Deși răspunsurile la stres au evoluat ca procese de adaptare, Selye a observat că răspunsurile severe, prelungite la stres, ar putea duce la deteriorarea țesuturilor și la boli.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), stresul a fost clasificat drept „epidemia de sănătate a secolului al XXI-lea”. Ce înseamnă acest lucru? Nivelul general de îngrijorare și nefericire din lumea modernă creează o epidemie națională de stres. Stresul devine parte a noului normal” pentru oameni, provocând o scădere a productivității și apariția problemelor de sănătate care pot fi inițial tăcute, dar după un timp pot duce la morbidități precum hipertensiunea arterială, diabetul, artrita și bolile inflamatorii – toate acestea fiind agravate de stresul cronic.

Ce se întâmplă în organismul unei persoane sub stres?

Modul „luptă sau fugi” este răspunsul organismului la amenințări sau stres. Schimbările chimice apar pentru a-l pregăti de acțiunea fizică, „luptă sau fugi”. Stresul pe termen scurt poate fi foarte util în anumite situații. Cu toate acestea, dacă răspunsul vizavi de „luptă sau fugi” este declanșat de traume sau pierderi, un nivel crescut de cortizol poate modifica metabolismul unei persoane. Efectele pe termen lung pot include diabetul sau hipertensiunea arterială. Stresul psihologic extrem are impact asupra reglării complexe a emoțiilor de către creier și asupra rezistenței psihologice umane și a vulnerabilității la psihopatologie (Charney, 2004).

Oboseala și epuizarea sunt simptome-cheie de stres fizic. La acestea se adaugă simptome gastrointestinale, dureri de cap, dureri de spate sau disfuncții sexuale. Simptomele psihologice și emoționale ale stresului includ tensiunea, iritabilitatea, starea anxioasă sau depresivă, însușirile negative ale temperamentului și senzația de pierdere a controlului.

Concomitent, pot apărea modificări ale cunoașterii, inclusiv uitarea și imposibilitatea de concentrare. Simptomele comportamentale ale stresului includ retragerea socială, abuzul de alcool și țigări, tulburările de alimentație, deciziile greșite și absența de la locul de muncă (Edwards, Heufelder și Zimmermann, 2012; Milczarek și colab., 2009).

Axa HPA este una dintre principalele căi de răspuns la stres. Stresul induce eliberarea hormonului de eliberare – corticotropina (CRH) – în hipotalamus. Corticotropina activează glanda pituitară pentru a elibera hormonul adrenocorticotrop (ACTH). Acesta din urmă stimulează eliberarea de adrenalină, noradrenalină și cortizol în glanda suprarenală.

Acțiunile acestui sistem hormonal sunt strâns corelate, astfel încât organismul poate răspunde rapid și adecvat la stres, prin mecanisme de feedback negativ și asigurarea unor niveluri de hormoni la valori normale. Cu toate acestea, stresul cronic, are ca rezultat niveluri crescute persistent, de exemplu, de cortizol, așa cum s-a demonstrat în modelele animale și celulare. În consecință, nivelurile de cortizol din sânge rămân ridicate, ceea ce poate duce la oboseală, depresie, performanțe cognitive afectate, hiperglicemie, hipertensiune arterială și alte probleme de sănătate.

Dacă simptomele de stres persistă și nu pot fi ușor evitate, intervenția farmacologică poate deveni necesară pentru a preveni sechelele mintale și sociale grave. Opțiunile de tratament pe bază de plante sau alte medicamente disponibile fără prescripție medicală (OTC) tind să se concentreze fie pe creșterea/conservarea rezervelor de energie (tratamentul simptomelor fizice), fie pe promovarea relaxării (tratamentul simptomelor psihologice).

Astfel de exemple sunt produsele care acționează ca energizante, inclusiv vitamine/minerale și tonice; și cele care acționează asupra dispoziției, relaxării și somnului, precum sunătoare, valeriană, floarea pasiunii, lavandă etc. O terapie farmacologică ideală ar trebui să ofere un tratament cuprinzător al tuturor simptomelor de stres relevante, combinate cu un profil de siguranță favorabil.

Adaptogenii

Termenul „adaptogen” este folosit pentru a descrie plantele medicinale care au capacitatea de a îmbunătăți funcțiile organismului și de a întări sistemele afectate de stres, fiind capabile să sporească „starea de rezistență nespecifică”. Comitetul pentru produse medicinale pe bază de plante (HMPC), comitet al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), responsabil de evaluarea datelor științifice referitoare la compușii activi din plante, preparatele și combinațiile lor, a elaborat documentul de reflecție privind „conceptul adaptogen” (EMA, 2008).

Adaptogenii sunt nespecifici în ceea ce privește proprietățile farmacologice și acționează prin creșterea rezistenței unui organism la un spectru larg de factori biologici, chimici și fizici adverși. EMA a stabilit monografii HMPC pentru multe plante, inclusiv unele adaptogene, adică preparate derivate din Eleutherococcus senticosus, Panax ginseng,  Schisandra chinensis și Rhodiola rosea. Aceste monografii acoperă utilizarea și siguranța lor terapeutică.

Compușii activi izolați din plante cu rol adaptogen sunt: în Rhodiola rosea (tirozolul, salidrozida, rosiridina), Eleutherococcus senticosus (eleuterozida B – siringina, eleuterozida E), Schisandra chinensis (schizandrina), Panax ginseng (ginsenozidele), Withania somniphera (sitoindozidele), Bryonia alba (cucurbitacina glicozidată).

Din punct de vedere chimic, adaptogenii sunt fie compuși fenolici complecși, fie triterpenoizi/steroizi tetraciclici. Compușii fenolici includ fenilpropanoizi și derivați de feniletan, cum ar fi salidrozida (rodiolozida), rosavina, siringina, triandrina [1,2,3,5] și lignani, cum ar fi eleuterozida E [9,10] și schisandrina B [4,6]. Acestea sunt similare din punct de vedere structural cu catecolaminele – mediatorii sistemului simpatoadrenal (SAS), implicați în primele etape ale răspunsului la stres.

Triterpenoizii tetraciclici, cum ar fi cucurbitacina R diglucozidă [7], ginsenozidele [11,12] și fitosterol-glicozidele (eleuterozida A, sitoindozidele, daucosterolul) [8,13] seamănă structural cu corticosteroizii care acționează ca hormoni de stres implicați în inactivarea protectoare a sistemului de stres [14]. În plus, s-a constatat că rosiridina, izolată din Rhodiola rosea, inhibă monoaminooxidazele A și B in vitro, efectul său fiind potențial benefic în depresie și demență senilă [15].

Profilul  farmacologic al adaptogenilor

S-a dovedit că salidrozida, principiul activ al extractelor de R. rosea, are activitate neuroprotectoare, reducând afectările induse de stres și tulburările legate de sistemele neuro-endocrin și imunitar prin: stimularea SNC [1], protecția celulelor neuronale în cazul leziunilor induse de azidă de sodiu și glutamat, atenuarea morții celulelor apoptotice induse de glutamat la neuronii hipocampici de cultură, proveniți de la șobolani [16], blocarea apoptozei induse de H2O2 în celulele PC12 neuronale ale șobolanilor, protecția celulelor PC12 neuronale ale șobolanilor împotriva citotoxicității induse de beta-peptida amiloidă (A beta), reducerea acumulării de specii reactive de oxigen și malondialdehidă (MDA), stimularea absorbției glucozei în celulele musculare scheletice prin activarea fosforilării protein kinazei activate de AMP, protecția împotriva deteriorării oxidative în timpul oboselii [17], reducerea gradului de edem cerebral la șobolanii cu leziuni globale de ischemie cerebrală/reperfuzie etc.

Schisandrina B are un profil farmacologic similar, asociat cu activitatea de protecție la stres. Se pare că efectul neuroprotector al schisandrinei B [13,18] este asociat cu expresia proteinelor de șoc termic Hsp70. S-a demonstrat că schisandrina B stimulează expresia Hsp70 în celulele normale, care este asociată cu îmbunătățirea stării glutationului mitocondrial [19], a activității antioxidante, generarea ATP-ului, atenuarea afectărilor legate de vârstă și îmbunătățirea funcțională în diferite țesuturi.

Eficacitatea extractului de Rhodiola rosea (RRE) în gestionarea simptomelor stresului

Extractul din rădăcinile și rizomii de Rhodiola rosea (RRE) este adaptogen datorită capacității sale dovedite de a crește rezistența la diferiți factori de stres chimici, biologici și fizici și efectului său de îmbunătățire a performanței la om [20]. Este principalul adaptogen dat de către HMPC (Agenția Europeană pentru Medicamente [EMA], 2011, 2012) cu indicația  de „stres”.

O mare varietate de studii preclinice in vivo și ex vivo, efectuate pe linii celulare și modele animale, au elucidat prezența mai multor acțiuni de reducere a stresului biochimic și farmacologic ale RRE. Posedă un mecanism unic de acțiune: normalizează eliberarea hormonilor de stres, stimulând simultan metabolismul energetic prin activarea sintezei ATP în mitocondrii.

Nivelurile sangvine ale mai multor mediatori de stres (de exemplu, p-SAPK/p-JNK, NO, cortizol) au fost evaluate la iepuri sub stres de imobilizare; la animalele sub stres care au primit placebo, nivelurile markerilor menționați mai sus au fost semnificativ crescute, în timp ce la animalele care au primit RRE (1 mg/kg, timp de șapte zile), mediatorii de stres au rămas practic neschimbați (Panossian et al., 2007).

În alte studii, șobolanii tratați cu RRE (50 mg/ kg) au prezentat o durată semnificativ prelungită a înotului exhaustiv în comparație cu șobolanii netratați. Mai mult, RRE a indus sinteza ATP în mitocondriile șobolanilor din mușchii scheletici și a stimulat recuperarea după efort.

RRE a demonstrat, de asemenea, efecte pozitive în tratamentul simptomelor anxietății ușoare, asociate cu stresul. Dintre studenții cu anxietate și stres autoraportat (n = 81) care au fost randomizați pentru a primi RRE și ca grup de control (fără tratament), grupul RRE a raportat o reducere semnificativă a anxietății autoraportate, a furiei, confuziei, stresului și o creștere a vitalității și energiei la 14 zile, asociate cu îmbunătățirea semnificativă a dispoziției totale în comparație cu grupul fără tratament (Cropley și colab., 2015).

Rezultatele unui studiu (Heldmann și colab., 2016) pe 50 de voluntari sănătoși (cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani), cu risc de simptomatologie cauzată de stres, au arătat performanțe crescute pe parcursul administrării RRE timp de 12 săptămâni. În general, RRE a avut o influență pozitivă asupra atenției și alocării resurselor mintale și calității performanței mintale în condiții de cerere cognitivă ridicată.

Într-un studiu dublu-orb, participanții (n = 60) selectați în funcție de criteriile de diagnostic pentru sindromul de oboseală au fost randomizați pentru a primi RRE (576 mg de extract/zi) sau placebo timp de patru săptămâni. Utilizând scala pentru burnout și testele de atenție (testul de performanță continuă computerizat Connors II [CCPT II]), pentru simptomele de oboseală, au fost observate efecte semnificative ale RRE în comparație cu placebo.

Ameliorări semnificative ale rezultatelor specifice oboselii cronice (inventarul de oboseală multidimensională 20 [MFI-20], chestionarul de stres perceput recent [PSQ-R], scara Sheehan pentru dizabilități [SDS]) au fost demonstrate cu tratamentul RRE la 101 pacienți, într-un studiu deschis, cu un singur braț, efectuat timp de până la opt săptămâni. În plus, rezultatele studiului au susținut efectul terapeutic al RRE (200 mg, de două ori pe zi) asupra manifestărilor legate de oboseala cronică, cum ar fi starea de spirit, concentrarea, calitatea vieții și starea generală (Lekomtseva și colab., 2013).

Efectul terapeutic pozitiv al extractului de Rhodiola rosea a fost, de asemenea, observat într-un studiu deschis, necontrolat, la 128 de pacienți cu stări pronunțate de oboseală de cauză diferită (Krasik E. D. și colab., 1970). De exemplu, 128 de pacienți cu vârsta cuprinsă între 17 și 55 de ani (bărbați/femei: 75/53) au fost tratați cu un extract de R. rosea și, ca rezultat, simptomele clinice ale oboselii au fost considerabil reduse sau au dispărut complet.

Eficacitatea extractului de Schisandra chinensis  în gestionarea simptomelor stresului

După 2 – 10 săptămâni de terapie, s-a raportat că extractele de Schisandra chinensis (tinctură, decoct și tablete) sunt eficiente în tratamentul asteniei generale, epuizării și a performanței fizice și mintale reduse, în studii deschise, pe o populație de 2.000 de pacienți micști, slab caracterizați (Rossijkij D.M., 1952). Un alt studiu (Zakharov A. A., 1956) bazat pe 13 pacienți, a concluzionat că două administrări de extract de S. chinensis pe zi au fost optime și că tratamentul prelungit poate provoca efecte negative.

Un studiu pilot, comparativ clinic al semințelor S. chinensis (tinctură) la pacienții neurastenici (n = 95), a arătat o eficiență sporită: astenia generală, somnul și apetitul slab, iritabilitatea ridicată și durerile de cap au dispărut aproape complet în grupul de tratament, în timp ce 55% dintre persoanele din grupul de control s-au plâns de aceste simptome.

Mai multe studii au raportat un efect terapeutic pozitiv al preparatelor de S. chinensis asupra stărilor astenice și asteno-depresive (în special, în depresiile induse de stres) și schizofrenie. De exemplu, Leman a observat efectul stimulator al unui preparat de S. chinensis asupra SNC, după 16 – 40 de zile de tratament la 40 de pacienți cu astenie și depresie de origine psihogenă sau somatică.

Douăzeci și doi de pacienți au devenit mai energici, starea lor de spirit s-a îmbunătățit și somnul de noapte a fost normalizat. Autorii au concluzionat că o terapie cu Schisandra chinensis poate fi indicată în astenie și depresie de etiologie psihogenă, așa-numita depresie „exogenă” (indusă de stres) sau stări legate de oboseală excesivă, epuizare somatică și nervoasă. Un avantaj al tratamentului cu S. chinensis este absența reacțiilor adverse grave.

De asemenea, s-a raportat că extractul de Schisandra chinensis a avut efect pozitiv într-un studiu deschis, necontrolat, pe 386 de pacienți cu tulburări nervoase și/sau mintale de geneză exogenă-organică (depresie ușoară indusă de stres) (Sudakov și colab., 1986). Aceste efecte terapeutice pozitive au fost rezultatul unei acțiuni stimulatoare și a unei preveniri sau reduceri a dezvoltării efectelor secundare, asociate tratamentului cu tranchilizante și antidepresive. Mai mult, combinația extractului de Schisandra chinensis cu preparate nootropice (de exemplu, nootropil, piracetam) s-a dovedit a fi eficientă la pacienții cu tulburări cognitive ușoare.

O altă observație, care ar putea avea importanță practică viitoare, este că o terapie combinată de S. chinensis cu tranchilizante sau antidepresive poate fi foarte eficientă în eliminarea efectelor nedorite ale acestor medicamente. Astfel, o administrare combinată de tranchilizante și adaptogeni a permis utilizarea dozelor optime ale acestor medicamente la 96% dintre pacienți, față de doar la 16% dintre pacienții martor.

Efectul curativ al preparatelor de S. chinensis este pronunțat în cazul sindroamelor astenice și depresive, combinația terapiei cu S. chinensis cu tranchilizante sau antidepresive eliminând efectele secundare ale acestor medicamente și permițându-le să fie utilizate în doze optime (Sudakov V. N., 1986).

Concluzii

Cercetările au arătat că extractele de Rhodiola rosea au o mare utilitate în tratarea afecțiunilor astenice care se dezvoltă după o tensiune fizică sau intelectuală intensă, în scăderea performanței la locul de muncă, dificultăți de somn, apetit slab, iritabilitate, hipertensiune, dureri de cap și oboseală.

Preparatele de Schisandra chinensis scad oboseala, îmbunătățesc starea generală de spirit și pofta de mâncare și pot fi recomandate ca tonic pentru persoanele sănătoase, în stare de oboseală.

Se poate spune că adaptogenii au nu numai efecte terapeutice specifice în unele tulburări induse de stres, dar pot avea și un impact asupra calității vieții pacienților atunci când sunt folosiți ca adjuvanți în terapia standard a multor boli cronice și stări patologice (de exemplu, recuperare postoperatorie, astenie, insuficiență cardiacă congestivă, boală pulmonară obstructivă cronică).

De asemenea, adaptogenii au o potențială utilizare în tulburările legate de vârstă, cum ar fi bolile neurodegenerative și bolile cardiovasculare. Astfel, persoanele în vârstă pot să-și mențină starea de sănătate la un nivel normal, să-și amelioreze calitatea vieții și să crească longevitatea. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a evalua eficacitatea adaptogenilor în geriatrie și pentru a elucida mecanismele moleculare de acțiune ale acestor extracte complexe de plante și ale principiilor lor active.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Referințe bibliografice:

  1. Saratikov A. S., Krasnov E. A. Rhodiola rosea (Golden root) 4th Tomsk State University Publishing House; Tomsk, USSR: 2004. pp. 1–286;
  2. Kurkin V. A., Zapesochnaya G. G. Chemical composition and pharmacological properties of Rhodiola rosea L. Farm. Zurnal. 1986;20:1231–1244;
  3. Zapesochnaya G. G., Kurkin V. A., Boyko V. P., Kolkhir V. K. Phenylpropanoids–promising biologically active compounds of medicinal plants. Farm. Zh. 1995;29:47–50;
  4. Balandin D. A. Schizandrin – a new stimulant from Schizandra fruits. In: Lazarev N. V., editor. Materials for the Study of Stimulants and Tonics from Ginseng and Schizandra Roots. Far East Branch of USSR Academy of Science; Vladivostok, USSR: 1951. pp. 45–50;                           
  5. Panossian A., Nikoyan N., Ohanyan N., Hovhannisyan A., Abrahamyan H., Gabrielyan E., Wikman G. Comparative study of Rhodiola preparations on behavioral despair of rats. 2008;15:84–91. doi: 10.1016/j.phymed.2007.10.003;
  6. Kim S. R., Lee M. K., Koo K. A., Kim S.H., Sung S. H., Lee N. G., Markelonis G. J., Oh T. H., Yang J. H., Kim Y. C. Dibenzocyclooctadiene lignans from Schisandra chinensis protect primary cultures of rat cortical cells from glutamate-induced toxicity. Neurosci. Res. 2004;76:397–405. doi: 10.1002/jnr.20089. [PubMed];
  7. Panossian A., Gabrielian E., Wagner H. On the mechanism of action of plant adaptogens with particular references on cucuirbitacin R diglucoside. 1999;6:147–155. doi: 10.1016/S0944-7113(99)80002-6. [PubMed];
  8. Dardimov I. V. Ginseng, Eleutherococcus. On the Mechanism of Biological Activity. Nauka; Moscow, USSR: 1976. pp. 1–189;
  9. Ovodov Y. S., Frolova G. M., Nefedova M. Y., Elyakov G. B. Glycosides of Eleutherococcus senticosus. II. Structure of Eleutherosides A, B1, C and D. Prir. Soedin. 1965;1:63–64;
  10. Norr H. D. Dissertation. Faculty of Chemistry and Pharmacy, Ludwig–Maximillians University; Munich, Germany: 1993. Phytochemical and pharmacological Investigations of the Adaptogens: Eleutherococcus senticosus, Ocimum sanctum, Codonopsis pilosula, Rhodiola rosea and Rhodiola crenulata; pp. 1–231;
  11. Wang L. C., Lee T. F. Effect of ginseng saponins on cold tolerance in young and elderly rats. Planta Med. 2000;66:144–147. doi: 10.1055/s-2000-11122. [PubMed];
  12. Kim D. H., Jung J. S., Suh H. W., Huh S. O., Min S. K., Son B. K., Park J. H., Kim N.D., Kim Y. H., Song D. K. Inhibition of stress-induced plasma corticosterone levels by ginsenosides in mice: involvement of nitric oxide. 1998;9:2261–2264. doi: 10.1097/00001756-199807130-00021. [PubMed];
  13. Ghosal S., Lal J., Srivatava R., Battacharya R., Upadhyay S. N., Jaiswal A. K., Chattopadhyay U. Anti-stress activity of sitoindosides IX and X, New C-27-glycowithanolides from Withania somnifera. Res. 1989;3:201–209. doi: 10.1002/ptr.2650030510;
  14. Munck A., Guyre P. M., Holbrook N. J. Physiological functions of glucocorticoids in stress and their relation to pharmacological actions. Rev. 1984;5:25–44. doi: 10.1210/edrv-5-1-25. [PubMed];
  15. Van Diermen D., Marston A., Bravo J., Reist M., Carrupt P. A., Hostettmann K. Monoamine oxidase inhibition by Rhodiola rosea L. roots. Ethnopharmacol. 2009;122:397–401. doi: 10.1016/j.jep.2009.01.007. [PubMed];
  16. Chen X., Liu J., Gu X., Ding F. Salidroside attenuates glutamate-induced apoptotic cell death in primary cultured hippocampal neurons of rats. Brain Res. 2008;1238:189–198. doi: 10.1016/j.brainres.2008.07.051;
  17. Ma L., Cai D. L., Li H. X., Tong B. D., Wang Y., Pei S. P. Protective effects of salidroside on oxidative damage in fatigue mice. Zhong Xi Yi Jie He Xue Bao. 2009;7:237–241. [PubMed];
  18. Ko K. M., Lam B. Y. Schisandrin B protects against tert-butylhydroperoxide induced cerebral toxicity by enhancing glutathione antioxidant status in mouse brain. Cell. Biochem. 2002;238:181–186. doi: 10.1023/A:1019907316129. [PubMed];
  19. Chiu P. Y., Leung H. Y., Poon M. K., Ko K. M. Chronic schisandrin B treatment improves mitochondrial antioxidant status and tissue heat shock protein production in various tissues of young adult and middle-aged rats. 2006;7:199–210. doi: 10.1007/s10522-006-9017-y. [PubMed];
  20. Panossian A., Wikman G. Evidence-based efficacy of adaptogens in fatigue and molecular mechanisms relared to their stress-protective activity. In: Bonn K., editor. International Evidence–Based Complementary Medicine Conference; Armidale, Australia. 13-15 March; Armidale, Australia: University of New England; 2009. p. 10. [PubMed].

Universitatea „Titu Maiorescu”, București

Cuvinte-cheie: , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.