Când este necesară suplimentarea cu iod

Iodul este un oligoelement prezent în mod natural în anumite alimente sau adăugat artificial în altele și reprezintă un compus esențial pentru sinteza celor doi hormoni tiroidieni: tiroxină și triiodotironină. Acești hormoni îndeplinesc roluri-cheie în organism și intervin în reglarea metabolismului, precum și în dezvoltarea sistemului osos și a sistemului nervos central la copii [1]. Deficitul de iod este principala cauză modificabilă a retardului mintal la nivel mondial, motiv pentru care combaterea acestuia reprezintă un obiectiv important al politicilor de sănătate publică [2].

Rolul iodului în organism

Funcționarea glandei tiroide se află sub controlul tirotropinei, hormonul de stimulare tiroidiană (TSH), secretat de glanda pituitară. TSH-ul reglează sinteza și secreția hormonilor tiroidieni, menținând concentrația acestora în limite normale. Secreția de TSH stimulează captarea iodului la nivelul glandei tiroide, precum și sinteza și eliberarea ulterioară a tiroxinei (T4) și triiodotironinei (T3). În absența unui aport corespunzător de iod, nivelul TSH-ului rămâne ridicat, iar glanda tiroidă începe să se mărească în dimensiuni pentru a capta cât mai mult iod din circulație [1].

Hormonii tiroidieni intervin în funcționarea întregului organism, iar cele mai importante roluri ale acestora constau în:

  • favorizarea acțiunii catecolaminelor, conducând la creșterea contractilității cardiace, a frecvenței cardiace și a debitului cardiac;
  • stimularea centrului respirator, cu creșterea ratei respiratorii și a oxigenării;
  • creșterea ratei metabolice bazale;
  • controlul metabolismului lipidic în funcție de statusul metabolic al organismului;
  • stimularea catabolismului carbohidraților;
  • impulsionarea anabolismului proteic;
  • favorizarea termogenezei;
  • stimularea creșterii osoase la copii;
  • maturizarea sistemului nervos prin stimularea creșterii axonale și a formării tecii de mielină [3].

Necesarul zilnic de iod

Aportul zilnic de iod necesar pentru buna funcționare a glandei tiroide depinde în principal de vârstă și de prezența stărilor fiziologice speciale (sarcina și lactația). Astfel, Organizația Mondială a Sănătății recomandă un aport zilnic de:

  • 90 μg pentru copiii de până la 5 ani;
  • 120 μg pentru copiii de 6 – 12 ani;
  • 150 μg pentru copiii de peste 12 ani și adulți;
  • 250 μg pentru femeile însărcinate și pentru cele care alăptează [2].

Surse de iod

Iodul este prezent în mod natural în sol și în apele oceanice, iar nivelul de iod al acestora influențează concentrația de iod a plantelor și animalelor care trăiesc în mediile respective. Procesele extinse de agricultură, exploatările forestiere și păscutul excesiv au condus în timp la eroziunea solurilor și la scăderea conținutului lor de iod și implicit, a concentrației de iod din alimentele cultivate în zonele respective. Pentru a preveni instalarea deficitului de iod, majoritatea țărilor au adoptat strategia de iodare universală a sării destinate consumului uman, hranei animalelor și utilizării în industria alimentară [2]. 1 gram de sare iodată conține aproximativ 45 μg de iod, iar jumătate de linguriță de sare asigură aproape întreg necesarul zilnic pentru un adult.

Printre alimentele bogate în iod se numără pâinea (fabricată cu sare iodată), peștele oceanic (în special codul), algele marine și fructele de mare. De asemenea, iodul este inclus și în suplimentele alimentare cu multivitamine și minerale, fiind disponibil sub formă de iodură de potasiu sau iodură de sodiu [1].

Deficitul de iod

Un aport insuficient de iod conduce la scăderea sintezei hormonilor tiroidieni și la instalarea hipotiroidismului. Compensator, are loc creșterea în dimensiuni a glandei tiroide și apariția gușei.

Printre simptomele hipotiroidismului se numără:

  • oboseala;
  • depresia;
  • intoleranța la frig;
  • uscăciunea pielii;
  • căderea părului;
  • constipația;
  • creșterea în greutate;
  • tulburările menstruale [4].

Asigurarea unui nivel corespunzător de iod este esențială pentru dezvoltarea fetală. La începutul sarcinii, glanda tiroidă a fătului este incomplet dezvoltată, acesta fiind dependent de hormonii tiroidieni materni și implicit, de aportul matern de iod [1]. Deficitul sever de iod în timpul sarcinii poate conduce la avort spontan, nașterea unui copil mort sau la anomalii congenitale precum cretinismul, o formă gravă și ireversibilă de retard mintal. În plus, deficitul de iod în timpul copilăriei are un impact negativ asupra dezvoltării funcției cognitive, ducând la scăderea IQ-ului cu 12 – 13,5 puncte. Obiectivarea deficitului de iod se face prin determinarea concentrației urinare de iod, iar evaluarea funcției tiroidiene se bazează pe evaluarea nivelului plasmatic al hormonilor tiroidieni și al TSH-ului [2,5].

Excesul de iod

Aportul excesiv de iod poate duce la creșterea activității tiroidiene și la instalarea hipertiroidismului. În unele cazuri, excesul de iod poate avea efecte similare deficitului de iod, conducând la inhibarea sintezei hormonilor tiroidieni și la creșterea compensatorie a TSH-ului, cu apariția hipotiroidismului și a gușei. În cazul ingestiei unor cantități excesive de iod poate apărea intoxicația acută cu iod, manifestată prin senzație de arsură la nivelul cavității bucale, esofagului și stomacului, durere abdominală, senzație de greață și vomă [1].

Iodul și expunerea la radiații

Iodul radioactiv (131I) este un produs de reacție rezultat în urma procesului de fisiune care are loc în reactoarele nucleare sau la detonarea bombelor atomice. În cazul accidentelor nucleare sau a tentativelor de bioterorism, iodul radioactiv este eliminat în atmosferă, iar oamenii pot fi expuși la acest izotop prin inhalarea aerului contaminat sau ingestia alimentelor contaminate. Iodul radioactiv se concentrează la nivelul glandei tiroide și crește riscul apariției cancerului tiroidian, copiii și femeile însărcinate fiind cel mai expus segment populațional.

În eventualitatea eliberării de iod radioactiv în atmosferă, administrarea unei doze unice de iod stabil (sub formă de iodură de potasiu) reduce captarea iodului radioactiv prin saturarea sistemelor de transport de la nivelul glandei tiroide. Pentru a inhiba eficient captarea iodului radioactiv, iodura de potasiu trebuie administrată într-un interval de câteva ore înainte sau după expunerea la iod radioactiv.

Administrarea iodurii de potasiu nu anulează daunele cauzate deja de iodul radioactiv, ci reprezintă o măsură profilactică. De asemenea, iodura de potasiu nu protejează restul organismului de efectele iodului radioactiv și nici de acțiunea altor elemente radioactive [6].

În concluzie, iodul este un mineral important pentru buna funcționare a glandei tiroide, având impact asupra stării de sănătate a întregului organism. Combaterea deficitului de iod reprezintă un obiectiv de sănătate publică, iar necesarul zilnic și oportunitatea suplimentării dietei cu iod sunt stabilite în funcție de caracteristicile fiecărui pacient.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Bibliografie selectivă:

  1. “Iodine – Fact Sheet for Health Professionals.” NIH Office of Dietary Supplements, U.S. Department of Health and Human Services, March 1st, 2022, ods.od.nih.gov/factsheets/Iodine-HealthProfessional/#en3;
  2. Assessment of Iodine Deficiency Disorders and Monitoring Their Elimination – A Guide for Programme Managers, 3rd ed., Wolrd Health Organization, 2007;
  3. Shahid MA, Ashraf MA, Sharma S. “Physiology, Thyroid Hormone” Treasure Island (FL): StatPearls Publishing, May 12, 2021, https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK500006/;
  4. Orlander, Philip R. “Hypothyroidism.” Medscape, Oct. 3rd, 2021, emedicine.medscape.com/article/122393-overview#a1;
  5. “Iodine Deficiency.” World Health Organization, 2013, www.who.int/data/nutrition/nlis/info/iodine-deficiency;
  6. Jourdain, JR, and K Herviou. “Radiation Protection No 165 – Medical Effectiveness Medical Effectiveness of Iodine Prophylaxis in a Nuclear Reactor Emergency Situation and Overview of European Practices” Directorate-General for Energy, European Comission,

Farmacist specialist farmacie clinică

Cuvinte-cheie: , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




    Comentarii

    Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.