Cât timp rezistă bacteriile şi virusurile pe anumite suprafeţe?

Potrivit cercetătorilor, bacteriile şi virusurile pot supraviețui pe anumite suprafețe o perioadă considerabilă de timp. Oamenii au devenit din ce în ce mai preocupați de această problemă, petrecând ore întregi curăţând şi dezinfectând suprafeţele pe care le ating. Studiile arată că imediat după ce o suprafață a fost ștearsă, un nou agent patogen „se poate instala”, supravieţuind până în momentul în care aceasta este atinsă. Ca urmare a pandemiei COVID-19, oamenii sunt încurajați să dezinfecteze obiectele pe care le ating frecvent, precum telefoanele, clanțele, întrerupătoarele, tastatura etc.

Bacteriile și virusurile de pe suprafeţe nu pot fi eliminate definitiv

Emily Sickbert-Bennett, directorul programului de prevenire a infecțiilor al Centrului Medical ce aparține Universității din Carolina de Nord (UNC), afirmă că în organismul oamenilor există mai multe bacterii decât celule. Unele bacterii pot fi inofensive, cu excepţia cazului în care acestea ajung într-un mediu favorabil dezvoltării unei infecţii, precum bacteriile stafilococice care trăiesc în nasul unei persoane, dar pot fi mortale dacă sunt prezente în sânge. Pe de altă parte, există şi microbi patogeni, precum virusul care cauzează COVID-19.

Sickbert-Bennett a transmis că suprafeţele pot fi curăţate zi de zi, dar bacteriile și virusurile din aer se pot reloca rapid pe zonele care tocmai au fost dezinfectate. În plus, de fiecare dată când două suprafețe interacționează, cum ar fi clanţa și palma, bacteriile și virusurile se transferă de pe o suprafaţă pe cealaltă.

SARS-CoV-2 poate supraviețui pe diferite suprafețe perioade diferite de timp

Oamenii de ştiinţă au descoperit că virusul SARS-CoV-2 poate supravieţui pe carton timp de 24 de ore. Un element important este și porozitatea suprafeţei. Virusurile sunt unele dintre cele mai mici organisme biologice cunoscute, astfel, acestea nu pot fi observate pe materialele poroase – cum ar fi cartonul, lemnul sau pânza. Cu toate acestea, un studiu din 2016 demonstrează că alimentele care au fost aşezate pe o suprafaţă poroasă au fost mai puţin contaminate în comparaţie cu alimentele care au fost aşezate pe oțel inoxidabil sau țiglă. Oamenii de ştiinţă care au iniţiat acest studiu sunt de părere că dacă agenții patogeni sunt „aspirați” de o suprafață poroasă, cum este lemnul, s-ar putea să nu poată fi transferați.

Plasticul, ecranele tactile şi oțelul trebuie curăţate cel mai des

În studiile dedicate SARS-CoV-2 s-a descoperit că virusurile au o rezistenţă îndelungată pe materiale cum ar fi plasticul și oțelul. Bacteriile au fost detectate pe ambele suprafețe timp de 72 de ore. Lumina soarelui și umiditatea ridicată ajută la eliminarea virusului, iar acesta nu se poate dezvolta pe suprafeţe. Specialiştii recomandă oamenilor să fie atenţi la telefoanele mobile, deoarece acestea sunt folosite foarte des, chiar şi în timp ce mâncăm. Aceştia consideră că ar fi ideal ca telefoanele să fie curăţate constant cu o soluţie care să conţină 70% alcool.

Surse: livescience.com; science.org.au

Cuvinte-cheie: , , , , , , ,

Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!

Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.




Comentarii

Utilizam datele tale in scopul corespondentei. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici.