Managementul reacțiilor alergice severe la înțepături de insecte

Înțepăturile de insecte sunt mai frecvente în perioada sezonului cald, cu precădere în lunile mai–septembrie. Se produc în special dimineața devreme sau seara, când insectele sunt foarte active. Majoritatea persoanelor, după o înțepătură de insectă, dezvoltă doar o ușoară iritație locală, însă există și persoane care manifestă reacții alergice severe, cunoscute sub numele de anafilaxie. Cele mai periculoase pentru om sunt înțepăturile provocate de albine, viespi, bondari și de unele tipuri de furnici, fiindcă pot provoca reacții alergice severe. Managementul eficient al acestor reacții alergice este esențial pentru prevenirea complicațiilor grave sau a decesului.

Înțepături de insecte și reacții alergice

Reacțiile alergice la înțepăturile de insecte apar atunci când sistemul imunitar percepe în mod greșit veninul insectelor ca fiind periculos și reacționează exagerat pentru a-l elimina. În mod normal, o înțepătură provoacă doar o reacție alergică locală (roșeață, umflătură, durere), ușoară. Însă la persoanele care au un fond alergic, organismul produce anticorpi de tip IgE împotriva componentelor veninului. La o expunere ulterioară, acești anticorpi declanșează eliberarea masivă de histamină și alte substanțe inflamatorii.

Reacțiile alergice severe pot include simptome precum dificultăți de respirație, tumefierea feței sau a limbii, scăderea tensiunii arteriale, amețeli, leșin sau chiar stop cardiac. Apariția rapidă a acestor simptome, de regulă în câteva minute după înțepătură, este un semn clar al unei urgențe medicale. Nu toate reacțiile alergice au același grad de severitate. Chiar dacă o persoană a avut o reacție minoră în trecut, poate dezvolta o reacție severă la o înțepătură ulterioară. Diagnosticul se bazează pe istoricul pacientului și pe teste alergologice specifice. Persoanele care au avut simptome precum dificultăți de respirație, umflături extinse, leșin sau erupții generalizate după înțepături de insecte trebuie evaluate de către un medic alergolog.

Evaluarea riscului reprezintă o etapă esențială în managementul eficient al reacțiilor alergice severe provocate de înțepăturile de insecte și are ca scop identificarea sensibilizării la veninul acestora (precum cel de albină sau viespe). Se folosesc teste cutanate și analize de sânge. Această evaluare este necesară mai ales pentru persoanele care au avut reacții severe, dar și pentru cele expuse frecvent la înțepături. După stabilirea gradului de risc se poate recomanda tratament specific, ca de exemplu imunoterapia sau purtarea unui autoinjector cu adrenalină, în scopul prevenirii posibilelor complicații cu impact grav asupra pacientului.

Înțepături de insecție – primele măsuri

Evitarea înțepăturilor de insecte este principalul obiectiv pentru persoanele cu un risc crescut de a dezvolta reacții alergice severe. Acest lucru presupune purtarea de îmbrăcăminte protectoare atunci când acestea desfășoară activități în aer liber, evitarea parfumurilor puternice care atrag insectele și precauție în apropierea coșurilor de gunoi sau florilor. De asemenea, utilizarea plaselor împotriva insectelor și a repelentelor este recomandată.

În cazul unei înțepături de insecte care provoacă o reacție alergică, primul pas este identificarea severității simptomelor. Pentru reacțiile locale ușoare, se pot administra antihistaminice și se pot aplica comprese reci. În schimb, reacțiile alergice severe necesită administrarea imediată de adrenalină intramusculară, de obicei cu ajutorul unui autoinjector (cum este EpiPen-ul). Acesta trebuie utilizat la primele semne de anafilaxie și urmat de apelarea serviciului de urgență – 112. Toți pacienții cu un astfel de risc ar trebui să aibă permanent asupra lor un autoinjector cu adrenalină. În multe cazuri, o singură doză poate fi insuficientă, motiv pentru care se recomandă purtarea a două dispozitive. Este esențial ca persoana în cauză, precum și membrii familiei, prietenii sau colegii să știe cum se utilizează autoinjectorul, pentru a putea interveni rapid.

Pentru anumite categorii de pacienți, imunoterapia cu venin de insecte poate reduce semnificativ riscul reacțiilor alergice severe. Aceasta presupune administrarea controlată și progresivă de doze mici de venin pentru a obișnui sistemul imunitar cu substanța respectivă. Studiile arată că imunoterapia poate avea o eficiență de până la 90% în prevenirea reacțiilor sistemice la înțepături de insecte. Tratamentul este de durată (3–5 ani), dar beneficiile sale sunt semnificative.

Un alt aspect esențial în managementul reacțiilor alergice este educarea pacientului. Acesta trebuie să fie conștient de riscuri, de necesitatea implementării tuturor măsurilor de prevenție și de modalitățile corecte de intervenție. De asemenea, este important ca anturajul apropiat să fie informat și pregătit pentru a acționa în caz de urgență. De exemplu, în cazul elevilor cu risc de a dezvolta alergii severe după înțepături de insecte, este esențială stabilirea prealabilă a unui plan clar de intervenție, pentru a preveni complicațiile. Totodată, profesorii trebuie să fie instruiți astfel încât să poată recunoaște și gestiona eficient o astfel de situație.

Concluzii

Chiar dacă viața persoanelor cu risc de a dezvolta reacții alergice severe la înțepăturile anumitor insecte poate părea complicată, o bună pregătire și un plan bine pus la punct pot asigura o viață normală și activă. Cu toate măsurile corect implementate (prevenție, tratament de urgență, imunoterapie și educare), persoanele alergice pot călători, lucra și se pot bucura de activități în aer liber fără teamă.

Trebuie subliniat și că înțepăturile de insecte nu trebuie tratate cu superficialitate, mai ales în cazurile în care pacienții prezintă risc de a dezvolta reacții severe. Înțelegerea simptomelor, cunoașterea metodelor de prevenție și de tratament, precum și vizita regulată la medicul alergolog pot face diferența între ușor disconfort trecător și o urgență medicală cu potențial letal. Managementul corect al reacțiilor de natură alergică după înțepături de insecte este cheia unei vieți sigure și echilibrate pentru pacienții vulnerabili.

Surse: www.aaaai.org; worldallergy.org; niaid.nih.gov; Simons, F. E. R., & Simons, K. J. „Epinephrine and its use in anaphylaxis: Current issues. Current Opinion in Allergy and Clinical Immunology”.

Foto: Shutterstock

Raluca Catana

Farmacist Specialist Laborator farmaceutic