Mecanismul biologic din spatele depresiei post-partum

Depresia post-partum afectează la nivel mondial între 11 și 20% dintre femeile care au născut. Într-un studiu realizat pe șoareci de laborator, de către oamenii de știință de la Universitatea Tufts din SUA, cercetătorii s-au concentrat pe axul hipotalamo-hipofizo-suprarenal, responsabil cu declanșarea răspunsului fight-or-flight, în condițiile în care, pe parcursul sarcinii acesta este suprimat, pentru a proteja fătul de stres. În urma studiului oamenii de știință au demonstrat, pentru prima dată, faptul că atunci când axul hipotalamo-hipofizo-suprarenal (HHS) nu funcționează normal se instalează depresia post-partum.

Dereglările axei HHS și ale proteinei KCC2, printre cauze

„Studiul oferă primele dovezi empirice care susțin observațiile clinice ale disfuncției axei HHS la pacienții cu depresie post-partum și arată pentru prima dată că dereglarea axei HHS și a unei proteine specifice din creier, KCC2, este suficient pentru a induce comportamente asemănătoare depresiei post-partum și deficite în îngrijirea maternă”, a declarat prof. Jamie Maguire, unul dintre autorii studiului.

Descoperind rolul stabilității oferit de KCC2 în reglarea CRH (hormonul de eliberare a corticotropinei), a axei stresului post-partum și a comportamentului matern, oamenii de știință speră că au identificat o țintă moleculară potențială pentru dezvoltarea unei noi clase de compuși care să fie eficientă în cazul femeilor care suferă de depresie post-partum și de anxietate. Depresia post-partum este o condiție gravă și nu trebuie confundată cu starea numită baby blues, care dispare după câteva zile. Specialiștii atrag atenția că depresia post-partum nu afectează doar mamele, ci și bebelușii, aceștia putând avea probleme de dezvoltare comportamentală.