Studiu: Legătura dintre şobolanul-cârtiţă golaş, proteina cGAS şi secretul longevităţii

Şobolanul-cârtiţă golaş este o specie care trăieşte sub pământ, nu are blană şi arată cel puţin ciudat. Însă, oamenii de ştiinţă susţin că această rozătoare ar putea deţine secretul longevităţii. În urma unui studiu recent se pare că aceste animale au dezvoltat un mecansim de reparare al ADN-ului, ajungând astfel să trăiască şi 40 de ani, fiind specia cea mai longevivă de rozătoare. Noile descoperiri prezentate în revista Science ar putea aduce lămuriri în ce priveşte rezistenţa acestora în faţa unor afecţiuni legate de înaintarea în vârstă. Aceste animalele sunt rezistente la cancer, nu li se deteriorează creierul, nu le este afectată măduva spinării și nu suferă de artrită, așa că mulți oameni de știință doresc să înțeleagă mai multe despre cum funcționează organismul şobolanului-cârtiţă golaş.

Implicaţiile proteinei cGAS

Pentru acest studiu, condus de o echipă de la Universitatea Tonji din Shanghai, China, accentul a fost pus pe repararea ADN-ului, un proces natural al celulelor. Când segmentele de ADN sunt deteriorate se declanșează un mecanism prin care un alt segment de ADN nedeteriorat este utilizat ca șablon pentru a repara „stricăciunea”. Focusul acestei cercetări a fost o proteină ce face parte din acest sistem de detectare şi reparare a daunelor. În momentul în care o celulă detectează segmentul deteriorat, una dintre substanțele pe care le produce este o proteină numită cGAS (cyclic GMP-AMP synthase). Aceasta are mai multe roluri, dar ceea ce a fost de interes este că, la oameni, interferează și împiedică procesul prin care ADN-ul este practic reconstituit, aceasta fiind cauza apariţiei cancerului, respectiv a scurtării duratei de viaţă.

Dar în cazul șobolanilor-cârtiță golaşi, cercetătorii au descoperit că exact aceeași proteină ar acţiona tocmai invers, ajutând organismul să repare lanțurile de ADN și menținând intact codul genetic al fiecărei celule.

Viitorul longevităţii

Profesorul Gabriel Balmus, de la Universitatea Cambridge, care studiază ADN-ul a declarat că descoperirea este extrem de interesantă când vine vorba de înțelegerea motivului pentru care aceste animale trăiesc atât de mult. „Vă puteţi gândi la proteina cGAS ca la o piesă lego, are aceeaşi formă practic, însă în cazul rozătoarelor conectorii sunt inversaţi, astfel încât apar o structură şi o funcţie complet diferite”, a declarat profesorul.

Cumva, de-a lungul timpului, şobolanii-cârtiţă golaşi par să fi reprogramat unele funcţii pe care le-au folosit în propriul avantaj. Sigur că descoperirea ridică o grămadă de semne de întrebare: Cum a fost posibil acest lucru?, Este vorba doar de un caz izolat?, Face parte dintr-un model evolutiv mai dezvoltat?. Şi cel mai important, oamenii de știință vor să afle ce pot împrumuta de la aceste rozătoare şi dacă o pot face pentru a îmbunătăți sănătatea umană și a prelungi calitatea vieții odată cu înaintarea în vârstă.

Pentru ABONAMENTE și CREDITE DE SPECIALITATE click AICI!

Foto: Shutterstock

Ruxandra Dumitrescu